Dieta Low FODMAP a devenit o abordare populară pentru persoanele care se confruntă cu tulburări digestive funcționale, cum ar fi sindromul de colon iritabil (SCI), și este recomandată pentru ameliorarea simptomelor neplăcute, cum ar fi balonarea, gazele, durerile abdominale, diareea și constipația. Aceasta implică reducerea consumului de carbohidrați fermentabili, denumiți FODMAP-uri, care sunt slab absorbiți în intestin și pot cauza disconfort digestiv. Dieta este folosită și pentru a ajuta femeile care se confruntă cu endobelly (balonarea persistentă asociată cu afecțiuni precum endometrioza și adenomioza).
Ce sunt FODMAP-urile?
FODMAP este un acronim care reprezintă patru grupuri principale de carbohidrați fermentabili: oligozaharide, dizaharide, monosaharide și polioli. Aceste substanțe sunt întâlnite în diverse alimente, iar atunci când nu sunt complet digerate, ajung în intestinul gros, unde sunt fermentate de bacteriile intestinale. Aceasta produce gaze, care pot provoca balonare, dureri abdominale și chiar modificări ale tranzitului intestinal, cum ar fi diareea sau constipația.
Iată care sunt cele patru categorii de FODMAP:
Oligozaharide: Fructani și galacto-oligozaharide, prezente în ceapă, usturoi, grâu și alte cereale.
Dizaharide: De exemplu, lactoza, care se găsește în produsele lactate.
Monozaharide: Fructoza, întâlnită în unele fructe, precum merele și mierea.
Polioli: Sorbitol, manitol, și alți îndulcitori care pot provoca disconfort digestiv și se găsesc în anumite fructe sau îndulcitori artificiali.
Aceste componente sunt absorbite slab în intestin, atrag apă și pot fermentează, provocând simptome digestive neplăcute.
Cum funcționează dieta Low FODMAP?
Dieta Low FODMAP se structurează pe trei faze esențiale:
Faza de eliminare: Aceasta este prima și cea mai restrictivă fază, în care toate alimentele bogate în FODMAP sunt evitate complet. Durata acestei faze este de obicei între două și șase săptămâni. Scopul principal este identificarea sensibilităților individuale.
Faza de reintroducere: După ce simptomele s-au ameliorat în urma eliminării FODMAP-urilor, alimentele bogate în FODMAP sunt reintroduse gradual în alimentație, câte unul pe rând. Această fază permite identificarea exactă a alimentelor care pot provoca disconfort.
Faza de menținere: Pe baza rezultatelor din faza de reintroducere, se creează o dietă personalizată, care include doar alimentele care sunt bine tolerate, în timp ce se evită cele care provoacă simptome digestive.
Cui i se adresează dieta Low FODMAP?
Dieta Low FODMAP este folosită mai ales în tratamentul sindromului de colon iritabil (SCI), dar și pentru alte afecțiuni digestive, inclusiv:
Sindromul de colon iritabil: Această dietă ajută la reducerea simptomelor caracteristice, cum ar fi balonarea, gazele și durerile abdominale.
Boala inflamatorie intestinală: Este utilă în gestionarea disconfortului asociat cu inflamația intestinală.
Intoleranțele alimentare: Persoanele cu intoleranță la lactoză sau fructoză pot beneficia de dieta Low FODMAP, care ajută la evitarea alimentelor care le pot agrava simptomele.
Disbioza intestinului subțire : Dieta poate sprijini echilibrarea microbiotei intestinale.
Endometrioza și adenomioza: Deși nu sunt afecțiuni digestive, femeile cu aceste condiții pot experimenta simptome gastrointestinale, cum ar fi balonarea persistentă, care pot fi ameliorate prin dieta Low FODMAP.
Beneficiile dietei Low FODMAP
Dieta Low FODMAP a fost testată și demonstrată ca fiind eficientă în ameliorarea simptomelor digestive. Persoanele care urmează dieta pot observa o reducere semnificativă a balonării, gazelor, durerilor abdominale și a problemelor legate de tranzitul intestinal (diaree sau constipație). De asemenea, dieta poate contribui la reducerea efectelor psihologice ale tulburărilor digestive, cum ar fi anxietatea, stresul și depresia, care pot fi asociate cu disconfortul gastro-intestinal.
Alimente permise și de evitat
Alimente permise:
Carne, pește și ouă: Sunt surse excelente de proteine și nu conțin FODMAP-uri, cu excepția celor care conțin ingrediente adăugate bogate în FODMAP.
Legume: Ardei gras, morcovi, dovlecei, roșii, cartofi și spanac sunt opțiuni excelente.
Fructe: Banane verzi, kiwi, citrice și căpșuni sunt ideale pentru a adăuga dulceață și vitamine.
Cereale: Orez, quinoa, hrișcă, ovăz și porumb sunt alimente bogate în fibre și sărace în FODMAP-uri.
Produse lactate: Brânzeturi tari și produse lactate fără lactoză sunt opțiuni bune pentru cei sensibili la lactoză.
Băuturi: Apa, ceaiul verde și cafeaua sunt perfecte pentru hidratare.
Alimente de evitat:
Fructe: Mere, pere, prune, struguri, cireșe și pepene verde sunt bogate în fructoză și pot provoca balonare.
Legume: Usturoi, ceapă, broccoli, conopidă și fasole sunt bogate în FODMAP și pot provoca disconfort.
Produse lactate: Laptele, iaurtul și brânzeturile moi (cum ar fi ricotta și cottage cheese) sunt evitate din cauza conținutului ridicat de lactoză.
Leguminoase: Fasole, linte, năut și mazăre sunt alimente care trebuie evitate pentru a reduce simptomele digestive.
Îndulcitori: Xilitolul, sorbitolul și mierea sunt surse de polioli care pot cauza balonare și gaze.
Cum să urmezi dieta Low FODMAP?
Pentru a avea succes cu dieta Low FODMAP, este esențial să urmezi pașii corecți:
Faza de eliminare: Evită complet alimentele bogate în FODMAP timp de 4-6 săptămâni pentru a observa îmbunătățiri ale simptomelor digestive.
Reintroducerea alimentelor: După faza de eliminare, reintroducerea alimentelor trebuie făcută treptat, câte unul pe rând, pentru a observa cum îți afectează digestia.
Colaborarea cu un specialist: Consultă un medic sau un dietetician specializat în dieta Low FODMAP pentru a te asigura că urmezi dieta corect și că îți menții un echilibru nutrițional adecvat.
În loc de concluzie
Dieta Low FODMAP poate fi o soluție eficientă pentru gestionarea simptomelor gastrointestinale, mai ales în cazul sindromului de colon iritabil și al altor afecțiuni digestive. Dacă urmezi dieta corect, aceasta poate reduce semnificativ balonarea, gazele, durerea abdominală și alte probleme digestive. Totuși, este important să consulți un specialist pentru a implementa corect această dietă și pentru a evita posibilele deficiențe nutriționale.
Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a urma orice tratament. Informațiile sunt cu titlu explicativ și au la baza date incluse în literatura de specialitate. Orice decizie privind achiziționarea unui produs aparține exclusiv pacientului, în baza unei opinii medicale de specialitate.
Sursa Foto: Unsplash
Bibliografie:
2.FODMAPs—Do they really affect IBS symptoms?
4.Irritable Bowel Syndrome and Dietary Interventions
7.Management of functional gastrointestinal disorders
9.Strategies for Producing Low FODMAPs Foodstuffs: Challenges and Perspectives
*Nu sunt medic, ci farmacist. Acest conținut nu are rolul de a-ți oferi un diagnostic, ci de a împărtăși informații importante pentru tine și persoanele apropiate care te pot sprijini în lupta cu problemele de sănătate.
**Dacă simți nevoia de îndrumare, suport sau dorești să primești mai multe detalii pe anumite subiecte abordate, te rog să-mi scrii pe adresa de e-mail contact@ancutapatras.ro. Abia aștept să te ajut în orice fel pot!
***Toate articolele mele sunt dinamice și vor suferi modificări în ritmul în care continui să învăț și să descopăr, să corectez și să îmbunătățesc. Viața de zi cu zi și informațiile se actualizează constant! Este o călătorie plină de explorare și îmbunătățiri continue. Te invit să rămâi alături de mine și să descoperi împreună ceea ce este nou și interesant!
