18 aprilie 2025

Poftă sau Deficiență Nutrițională?

Mă trezesc uneori cu o poftă inexplicabilă de ciocolată. Și nu orice ciocolată, ci una cremoasă, cu alune. Dacă aș avea în casă, probabil n-aș rezista prea mult. De câte ori mi s-a întâmplat asta, m-am întrebat: oare organismul meu încearcă să-mi spună ceva? Îmi lipsește vreun nutrient esențial sau este doar o obișnuință, o recompensă emoțională?

Poftele alimentare sunt un fenomen universal. Cu toții am experimentat momente în care ne dorim intens un anumit aliment, fie că este vorba de ceva dulce, sărat sau chiar ceva neobișnuit. Însă ce ne spun aceste dorințe despre sănătatea noastră? Sunt ele un semnal că avem o carență nutrițională sau doar răspunsuri la factori psihologici și emoționali?

Legătura dintre pofte și deficiențele nutriționale

O teorie frecventă este că poftele sunt modul organismului de a ne indica lipsa unor vitamine sau minerale. De exemplu:

Pofta de ciocolată – ar putea semnala o deficiență de magneziu. Magneziul este esențial pentru funcționarea sistemului nervos și muscular, iar un nivel scăzut poate duce la anxietate, crampe musculare și oboseală.
Pofta de carne roșie – este uneori corelată cu o lipsă de fier, mai ales în cazul femeilor care au menstruații abundente sau a celor care urmează diete vegetariene.
Pofta de alimente sărate – poate indica o nevoie crescută de sodiu, mai ales la persoanele care transpiră mult sau consumă diuretice.
Pofta de gheață sau argilă (Pica) – acest tip de poftă neobișnuită este asociat cu deficiențele severe de fier și zinc.

Totuși, deși aceste conexiuni există, ele nu sunt întotdeauna valide. Dacă ar fi așa, ne-am aștepta să poftim spanac sau nuci în loc de ciocolată, ceea ce nu prea se întâmplă. Studiile arată că poftele sunt mult mai complexe decât un simplu semnal de deficiență nutrițională.

De ce apar, de fapt, poftele?

Corpul nostru este influențat de o serie de factori care pot duce la apariția poftelor alimentare:

🔸 Factori psihologici – Stresul, anxietatea și oboseala pot crește dorința de a consuma alimente bogate în zahăr și grăsimi, deoarece acestea stimulează eliberarea de dopamină, hormonul plăcerii.

🔸 Obiceiurile și amintirile emoționale – Dacă ai fost obișnuit să mănânci ciocolată când erai trist sau popcorn la film, creierul tău poate crea o asociere între acel aliment și starea de bine.

🔸 Lipsa somnului – Când nu dormi suficient, nivelurile de leptină (hormonul sațietății) scad, iar nivelurile de grelină (hormonul foamei) cresc, ceea ce duce la o dorință mai mare de alimente nesănătoase.

🔸 Hidratarea insuficientă – De multe ori, senzația de sete poate fi confundată cu pofta de mâncare, în special pentru alimentele bogate în apă, cum ar fi fructele.

🔸 Efectul hormonilor – Femeile pot experimenta pofte mai intense în perioada premenstruală, când nivelurile de serotonină scad și apare nevoia de carbohidrați și ciocolată.

Cum poți reduce poftele alimentare?

Dacă simți că poftele îți scapă de sub control, există câteva strategii eficiente pentru a le gestiona:

✅ Mănâncă echilibrat – Asigură-te că mesele tale conțin suficiente proteine, fibre și grăsimi sănătoase pentru a menține senzația de sațietate.

✅ Hidratează-te – Bea suficientă apă pentru a preveni confuzia dintre sete și foame.

✅ Gestionează stresul – Activitățile relaxante, cum ar fi yoga, plimbările în aer liber sau meditația, pot reduce mâncatul emoțional.

✅ Dormi suficient – Odihna de calitate ajută la echilibrarea hormonilor foamei și la reducerea poftei de alimente nesănătoase.

✅ Identifică factorii declanșatori – Ține un jurnal alimentar pentru a observa în ce momente apar poftele și ce le declanșează.

Concluzie

Poftele alimentare sunt un amestec complex de biologie, emoții și obiceiuri. Deși în unele cazuri ele pot indica o deficiență nutrițională, de cele mai multe ori sunt influențate de factori psihologici și stil de viață. În loc să te simți vinovat pentru că ai cedat unei pofte, încearcă să îți înțelegi corpul mai bine și să îi oferi exact ce are nevoie.

Așa că, data viitoare când simți o dorință intensă de ceva anume, întreabă-te: este cu adevărat o nevoie a organismului sau doar o obișnuință? Răspunsul s-ar putea să te surprindă!

Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a urma orice tratament. Informațiile sunt cu titlu explicativ și au la baza date incluse în literatura de specialitate. Orice decizie privind achiziționarea unui produs aparține exclusiv pacientului, în baza unei opinii medicale de specialitate.

Sursa Foto: Unsplash

Bibliografie:

1.Pica in pregnancy: new ideas about an old condition

2.Association of Pica with Anemia and Gastrointestinal Distress among Pregnant Women in Zanzibar, Tanzania

3.Effects of serum zinc supplementation on pica behavior of persons with mental retardation

4.Ask about ice, then consider iron

5.Effects of iron and multimicronutrient supplementation on geophagy: a two-by-two factorial study among Zambian schoolchildren in Lusaka

6.Salt craving: The psychobiology of pathogenic sodium intake

7.Experimental sodium depletion and salt taste in normal human volunteers

8.Salt conditions a flavor preference or aversion after exercise depending on NaCl dose and sweat loss

9.Gender differences in food craving among overweight and obese patients attending low energy diet therapy: a matched case-control study

10.Food cravings in a college population